1 2 Colegiul Comercial Carol I Constanța Aria curriculară: Tehnologii Subcomisia: Turism și alimentație/Turism AUXILIAR CURRICULAR Curriculum în dezvoltare locală – PROMOVAREA TURISTICĂ REGIONALĂ Domeniul de pregătire de bază/Domeniul de pregătire generală/Calificarea profesională: Turism şi alimentaţie/Turism/Tehnician în turism Calificarea profesională: Tehnician în turism Nr de ore/an: 66 ore Nr. ore /săptămână: 2 din care: T:66 ore Clasa a XI-a Autori: Prof. Barbu Mihaela Prof. Dudan Anghelina Prof. Dumbravă Mariana Cristina Prof. Florea Oana Produs al acreditării Erasmus+ NR. 2022-1-RO01-KA120-VET-000105418 obținută de Colegiul Comercial „Carol I” Constanța Finanțat de Uniunea Europeană prin PROIECTUL ERASMUS+ NR. 2025-1-RO01-KA121- VET-000321623 3 ▪ Lista unităților de rezultate ale învățării suplimentare propuse a fi dobândite: URÎ 7. Valorificarea patrimoniului turistic URÎ 9. Evaluarea oportunităților de piață ✓ Tabel de corelare dintre rezultatele învățării și conținuturile învățării Rezultate ale învățării suplimentare / Rezultate ale învățării propuse spre aprofundare / extindere Conținuturile învățării Situații de învățare Cunoștințe Abilități Atitudini URÎ 9. Evaluarea oportunităților de piață 9.1.5 Descrierea diferitelor categorii de pieţe şi a dimensiunilor acestora 9.1.6 Prezentarea concurenţei directe şi indirecte că etapă majoră în analiza concurenţei. 9.2.5. Determinarea indicatorilor ce caracterizează piaţa agentului economic prin aplicarea principiilor şi proceselor matematice de bază 9.2.6 Analizarea concurenţilor direcţi şi indirecţi ce acţionează pe piaţă. 9.3.2. Colaborarea cu membrii echipei pentru a anticipa fenomenele de impact asupra activităţii agentului economic 1. Piața turistică regională 1.1. Concept și caracteristici 1.2. Componentele pieței turistice regionale – cerere, ofertă, concurență, prestatori, distribuitori, alți participanți. 1.3. Forme de turism practicate la nivel regional. -activități prin care elevii vor defini piața turistică regională -activități prin care elevii vor identifica caracteristicile pieței turistice regionale -activități prin care elevii vor identifica componentele pieței turistice regionale - activități prin care elevii vor caracteriza componente ale pieței turistice regionale -activitati prin care elevii vor identifica formele de turism practicate pe piața turistică regională. URÎ 7. Valorificarea patrimoniului turistic 7.1.1 Prezentarea conceptelor operaţionale ale patrimoniului turistic: potenţial turistic, ofertă turistică, resursă turistică, spaţiu turistic. 7.2.1 Utilizarea corectă a conceptelor operaţionale ale patrimoniului turistic. 7.2.4 Asocierea diferitelor elemente de patrimoniu cu categoria de care aparţine fiecare. 7.3.1. Asumarea responsabilităţii în ceea ce priveşte respectarea legislaţiei în domeniul turismului. 7.3.1. Determinarea responsabilă a asocierilor de elemente care fac parte din spaţiul turistic. 2. Oferta turistică regională 2.1. Potențialul turistic natural regional. 2.2. Potențialul turistic antropic regional. 2.3.Destinații turistice regionale 2.4.Categorii de produse turistice regionale – concepere și prezentare 2.5. Baza turistică de cazare specific zonei. -activitati prin care elevii vor defini oferta turistică regională -activitati prin care elevii vor identifica atracții turistice naturale regionale -activitati prin care elevii vor descrie obiective turistice naturale zonale -activitati prin care elevii vor identifica atracții turistice antropice regionale -activitati prin care elevii vor descrie obiective turistice antropice zonale 4 7.1.4 Caracterizare a elementelor componente ale patrimoniului turistic natural. relief, climă, hidrografie, vegetaţie, faună, rezervaţii naturale. 7.2.5 Selectarea elementelor de patrimoniu turistic natural dintr- o enumerare. 7.3.2. Asumarea responsabilităţii în selectarea elementelor componente ale patrimoniului turistic natural. 7.3.3. Utilizarea raţională a resurselor avute la dispoziţie. -activitati prin care elevii vor descrie destinații turistice regionale prezentate clienților -activitati prin care elevii vor identifica și descrie principalele produse turistice regionale -activitati prin care elevii vor identifica și descrie principalele tipuri de capacități de cazare din regiune. URÎ 9. Evaluarea oportunităților de piață 9.1.12 Descrierea metodelor şi tehnicilor de promovare. 9.1.13 Precizarea oportunităţilo r oferite de utilizarea Internetului în promovarea produselor. 9.2.11 Aplicarea tehnicilor de promovare. 9.2.13 Utilizarea de instrumente digitale pentru a produce, prezenta şi înţelege informaţii legate de întreprindere. 9.3.6 Argumentarea raţională a utilizării cu responsabilitate a mijloacelor media interactive. 3. Promovarea turstică regională 3.1.Publicitatea turistică 3.2.Forme de prompovare turistică 3.3. Rolul și efectele promovării turistice. -activitati prin care elevii vor defini promovarea turistică -activitati prin care elevii vor identifica aspecte ale promovării turistice -activitati prin care elevii vor identifica forme ale promovării turistice activitati prin care elevii vor caracteriza formele de promovare turistică -activitati prin care elevii vor argumenta rolul și efectele promovării turistice atât pentru firmă, cât și pentru clienți. ✓ Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte și instrumente, machete, materii prime și materiale, documentații tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobândirii rezultatelor învățării (existente în școală sau la operatorul economic) ▪ Echipamente tehnice de învăţare, predare şi comunicare care facilitează activitatea cadrului didactic şi receptivitatea fiecărui elev: calculator, videoproiector, imprimantă, copiator; ▪ Conectare la reţeaua de internet; ▪ Alte dotări, care sunt identificate de cadrele didactice ca fiind necesare desfășurării activităţilor planificate: markere, flipchart, hârtie copiator, cretă colorată etc ✓ Sugestii metodologice Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale 5 colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit. Pregătirea se recomandă a se desfăşura în laboratoare dotate conform recomandărilor menţionate mai sus. Pregătirea în laboratoare tehnologice/ de instruire practică de la operatorul economic are importanţă deosebită în atingerea rezultatelor învăţării. Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev, inclusiv adaptarea la elevii cu CES. ✓ Sugestii privind evaluarea Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică, prin care profesorul va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii au achiziţionat rezultatele învăţării propuse în standardele de pregătire profesională. Evaluarea rezultatelor învățării poate fi: a. La începutul modulului – evaluare iniţială. ▪ Instrumentele de evaluare pot fi orale şi scrise. ▪ Reflectă nivelul de pregătire al elevului. b. În timpul parcurgerii modulului, prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării. ▪ Planificarea evaluării trebuie să se deruleze după un program stabilit, evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp. c. Finală ▪ Realizată printr-o metodă cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de predare/ învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor. Se propun următoarele instrumente de evaluare iniţială: • Întrebări; • Chestionare; • Exerciţii de tipul ştiu/vreau să ştiu/am învăţat; • Brainstorming. Sugerăm următoarele instrumente de evaluare continuă: • Fişe de observaţie; • Fişe test; • Fişe de lucru; • Fişe de autoevaluare; • Fişe de monitorizare a progresului; • Fişe pentru evaluarea/ autoevaluarea abilităţilor specifice; • Teste de verificare a cunoştinţelor cu: itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală, itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme; • Fişa de autoevaluare a capacităţii colaborative; • Lista de verificare a proiectului; • Brainstorming; 6 • Planificarea proiectului; • Mozaicul; • Jurnalul elevului; • Teme de lucru; • Prezentare. Propunem următoarele instrumente de evaluare finală: • Chestionare - cu grile de evaluare/autoevaluare; • Proiectul - prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de elevi; • Studiul de caz - care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic; • Portofoliul - care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile extraşcolare etc. • Probele practice - oferă posibilitatea evaluării capacităţii de aplicare a cunoştinţelor teoretice în rezolvarea unor probleme practice. 7 1. PIAȚA TURISTICĂ REGIONALĂ 1.1. Prezentare generală Piața turistică a Dobrogei reprezintă una dintre cele mai importante piețe turistice regionale din România prin potențialul turistic deținut. Piața turistică regională a Dobrogei se remarcă prin diversitatea resurselor turistice naturale și antropice, fiind una dintre cele mai importante destinații turistice din România. Regiunea cuprinde litoralul românesc al Mării Negre, Delta Dunării, Munții Măcinului, numeroase situri arheologice și monumente istorice, ceea ce permite dezvoltarea mai multor forme de turism: - de litoral; - balnear; - ecoturism; - turism cultural; - rural; - agrement, animație și divertisment; - religios; - de shopping; - sprtiv etc. Județul Constanța concentrează o parte foarte importantă a potențialului turistic al țării, iar Delta Dunării reprezintă una dintre cele mai valoroase destinații naturale din Europa. Piața turistică a Dobrogei este una dintre cele mai dinamice și valoroase piețe turistice regionale din România, datorită combinației unice dintre litoralul Mării Negre, Delta Dunării și patrimoniul cultural-istoric. O caracteristică definitorie a pieței turistice dobrogene este sezonalitatea accentuată, determinată de concentrarea fluxurilor turistice în sezonul estival, în special pe litoral. Totuși, prin dezvoltarea ecoturismului, turismului cultural, balnear și de afaceri, regiunea urmărește extinderea activității turistice pe parcursul întregului an. Piața turistică a Dobrogei se caracterizează și prin diversificarea ofertei turistice, care include turism de litoral, ecoturism, turism balnear, turism cultural, rural, gastronomic și de agrement. Această varietate permite atragerea unor categorii diferite de turiști, atât din România, cât și din străinătate. Un alt element important îl reprezintă multiculturalitatea regiunii, reflectată în patrimoniul istoric, tradițiile și gastronomia comunităților de români, turci, tătari, lipoveni, greci și alte etnii, aspect care contribuie la crearea unei identități turistice distincte. Din punct de vedere economic, piața turistică regională este caracterizată printr-o concurență ridicată, atât între stațiunile și operatorii din Dobrogea, cât și cu alte destinații turistice din țările riverane ale Mării Negre. În acest context, investițiile în infrastructură, modernizarea serviciilor și promovarea digitală reprezintă factori esențiali pentru creșterea competitivității. În ansamblu, piața turistică regională a Dobrogei este o piață dinamică, cu un potențial ridicat de dezvoltare, susținut de resurse turistice valoroase, diversitatea produselor oferite și orientarea tot mai accentuată către un turism durabil și de calitate. 8 Deși se confruntă cu provocări precum sezonalitatea și concurența destinațiilor externe, regiunea dispune de un potențial ridicat de dezvoltare prin diversificarea produselor turistice, investiții în infrastructură, digitalizare și promovarea turismului sustenabil. 1.2. Componentele pieței turistice regionale – cerere, ofertă, concurență, prestatori, distribuitori, alți participanți. Componentele pieței turistice regionale sunt: ➢ Cererea turistică Cererea turistică este formată atât din turiști români, cât și din turiști străini. Principalul segment îl reprezintă turiștii care aleg litoralul în sezonul estival, în special familiile cu copii, tinerii și persoanele interesate de vacanțe de relaxare. În același timp, Delta Dunării atrage un segment diferit de vizitatori, interesați de ecoturism, observarea păsărilor, pescuit sportiv și experiențe autentice în natură. Cererea are un caracter pronunțat sezonier, cea mai mare parte a fluxurilor turistice fiind concentrată în lunile iunie–august. ➢ Oferta turistică Oferta turistică a Dobrogei este una dintre cele mai complexe din România și include: • stațiuni de pe litoral (Mamaia, Eforie Nord, Neptun, Olimp, Jupiter, Venus, Saturn, Mangalia, Costinești, Vama Veche); • Delta Dunării și Complexul lagunar Razim–Sinoe; • stațiuni balneare precum Techirghiol și Eforie Nord; • patrimoniu cultural și istoric (cetățile Histria, Tomis, Callatis, Tropaeum Traiani); • rezervații naturale și Parcul Național Munții Măcinului; • gastronomie locală și multiculturalitate (români, lipoveni, turci, tătari, greci). Această diversitate permite practicarea turismului de masă, dar și a turismului alternativ, precum ecoturismul, turismul cultural și cel gastronomic. ➢ Concurența Concurența pe piața turistică a Dobrogei se manifestă pe două niveluri: • Concurență internă, între stațiunile de pe litoral și între diferiți furnizori de servicii turistice (hoteluri, pensiuni, restaurante și operatori de agrement); • Concurență externă, reprezentată de destinații turistice din Bulgaria, Grecia și Turcia, care atrag turiști români prin sezoane mai lungi, pachete all-inclusive și raport bun calitate–preț. În ultimii ani, operatorii turistici din Dobrogea au investit în modernizarea infrastructurii și diversificarea serviciilor pentru a crește competitivitatea destinației. ➢ Prestatorii de servicii turistice Prestatorii sunt actorii care furnizează direct serviciile turistice și includ: • hoteluri, pensiuni și vile turistice; • restaurante și unități de alimentație publică; • baze de tratament balnear și SPA; • operatori de transport rutier, naval și aerian; • ghizi turistici; • operatori de excursii și agrement; • centre de închiriere ambarcațiuni, biciclete și echipamente sportive. 9 În Delta Dunării, un rol important îl au pensiunile familiale și operatorii locali de transport pe apă, care contribuie la dezvoltarea turismului sustenabil. ➢ Distribuitorii produselor turistice Distribuția produselor turistice se realizează prin: • agenții de turism și turoperatori; • platforme online de rezervări; • site-urile proprii ale hotelurilor și pensiunilor; • organizațiile de management al destinației (OMD); • campaniile de promovare realizate de autoritățile locale și naționale. Digitalizarea a crescut ponderea rezervărilor online, iar promovarea prin rețele sociale și platforme turistice influențează semnificativ alegerea destinației. ➢ Alți participanți ai pieței turistice Pe lângă turiști, prestatori și distribuitori, în funcționarea pieței turistice regionale sunt implicați: • autoritățile publice locale și județene; • Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului; • Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării; • organizațiile de management al destinației; • organizațiile profesionale și patronatele din turism; • comunitățile locale; • investitorii și instituțiile financiare; • organizațiile de protecție a mediului. Acești participanți contribuie la dezvoltarea infrastructurii turistice, protejarea patrimoniului natural și cultural și promovarea unei dezvoltări durabile a regiunii. 1.3. Forme de turism practicate la nivel regional Dobrogea e regiunea României cu cei mai vârstnici munți, dar și cu cel mai tânăr pământ. Pe lângă peisajul geografic, se remarcă și prin diversitate multiculturală (aici conviețuiesc 18 etnii), viticultură, mănăstiri, litoral, cetăți, biserici rupestre și… muzee. Dobrogea, tărâmul dintre Dunare și Marea Neagră, uimitor de divers în forme de relief, frumuseți naturale și monumente istorice, este vizitată, an de an, de sute de mii de turiști atât din țară, cât și din străinatate. Cei mai mulți vizitatori ai acestei regiuni situație în sud-estul țării vin pentru a se bucura de câteva zile de vacanță în statțunile de pe litoral. colț al acestei regiuni beneficiază locuri minunate, desprinse din povești, care merită a fi descoperite. Regiunea Sud-Est este regiunea cu cea mai mare suprafață din ariile protejate din totalul României (43,8% din totalul suprafețelor protejate din România), precum și regiunea cu cea mai mare suprafață ocupată de arii naturale protejate (aproximativ 32% din suprafața regiunii). Pe teritoriul ei, se află 144 de arii naturale protejate de interes național - inclusiv o rezervație a biosferei, un parc național și 3 parcuri naturale – precum și 108 situri care fac parte din rețeaua comunitară Natura 2000. Datorită varietății de condiții geoclimatice existente, fiecare județ prezintă trăsături specifice în ceea ce privește habitatele și speciile de floră și faună. În Dobrogea se practică numeroase forme de turism, cele mai importante fiind turismul estival (litoral), ecoturismul (în Delta Dunării) și turismul cultural-istoric. Poziția geografică între Dunăre, Marea Neagră și munții vechi oferă o mare varietate de activități. Next >